Frumoasele timbre arăbești

În 1963, Marea Britanie a cedat responsabilitatea asupra sistemelor poștale din emiratele Golfului Persic. Un afacerist american pe nume Finbar Kenny a profitat de ocazie pentru a produce emisiuni filatelice destinate pieței colecționarilor, el încheind în acest sens un contract cu emiratul Ajman, care avea probleme financiare, contract prin care a câștigat dreptul de a produce timbre pentru guvernul local. Kenny se specializase cumva în astfel de afaceri, el încheind și cu Fujeira un acord similar în 1964 și chiar făcând obiectul unei anchete SUA pentru mită în urma unui contract cu Insulele Cook. În baza acestor contracte, timbrele produse de Kenny în cantități industriale au devenit o sursă de venit pentru emiratele din Golf.

Viu colorate și irelevante ca tematică pentru aceste emirate (printre tematici numărându-se cercetarea spațială, Crăciunul creștin, reproduceri de arta cu nuduri și Jocurile Olimpice de la Tokyo), ele sunt foarte cunoscute colecționarilor din toată lumea. Înmulțirea lor excesivă a condus în scurt timp la devalorizarea lor, motiv pentru care unele cataloage nici nu le listează. Vorbim aici despre timbrele din Ras al Khaima, Ajman, Umm al Qiwain, Fujeira, Sharjah, Dubai, Manama...

Probabil cel mai bizar caz de producție filatelică din aceste emirate arabe sunt timbrele din Manama, Dependency of Ajman. Puțini colecționari știu că Manama este de fapt un sat cu câteva case din chirpici, care ține, într-adevăr, de emiratul Ajman.