Între septembrie 1940 și ianuarie 1941, România a fost guvernată de Mișcarea Legionară în parteneriat cu Mareșalul Ion Antonescu. Ca în orice țară și orice regim politic, și în cazul acesta Poșta Română a emis timbre reprezentative epocii. Au fost emise patru emisiuni cunoscute astăzi sub numele de „timbre legionare”, denumire incorectă întrucât timbrele au fost emise de Poștă, nu de Mișcarea Legionară.
În ianuarie 1941, Mareșalul Antonescu s-a hotărât să schimbe guvernul cu forța armelor. A trimis Armata pentru a îndepărta din funcție pe toți funcționarii publici afiliați Mișcării Legionare. Aceștia s-au împotrivit și conflictul a rămas în istorie nu ca „rebeliunea antonesciană”, ci ca „rebeliunea legionară”.
Au trecut anii. Știm ce soartă a avut România în al doilea război mondial și după aceea. Regele a fost alungat, țara a fost comunizată și comunismul, „visul de aur al omenirii”, instaurat de tovarășii de la Răsărit.
Datorită antipatiei dintre comuniști și legionari, Republica Populară Română a interzis afișarea publică a „timbrelor legionare”, precum și a emisiunilor care prezentau „războiul sfânt împotriva bolșevismului”, adică a Uniunii Sovietice. A existat chiar o campanie voluntară de distrugere a „timbrelor legionare”, acțiune care a dus, în mod direct, la creșterea prețurilor celor scăpate de la distrugere. Așa se face că astăzi emisiunile legionare au un preț mult mai mare decât alte emisiuni din acea perioadă.
Un aspect interesant, care denotă stupiditate în privința înțelegerii istoriei, este acela că unii „tovarăși” moderni încearcă să interzică și astăzi prezentarea publică a „timbrelor legionare”, declarând că gestul ar reprezenta „propagandă fascistă și extremistă” (?!) Cu toate acestea, aceiași sensibili nu au nicio problemă cu afișarea unor timbre cu criminali notorii ai omenirii, cum ar fi Lenin, Stalin, Che Guevara sau cu satrapii comuniști chinezi. Aparent, extrema stângă este tolerabilă, însă extrema dreaptă, nu.
În imagine, un „timbru legionar” emis de Poșta Română pe 1 decembrie 1940, cu portretul lui Corneliu Codreanu și cu declarația-intenție a acestuia de a aduce România pe axa Roma-Berlin.